În zilele noastre în care se tinde tot mai mult spre o desconsiderare tot mai accentuată a Bisericii un rol important în viaţa acesteia îl au laicii. Aceştia în colaborare cu clericii pot şi trebuie să propovăduiască învăţătura creştină pe care şi-au însuşit-o.

Încă din perioada interbelică tineretul Bisericii Române Unite a fost cuprins în rândurile organizaţiei ASTRU. Înainte de 1948 iniţialele aveau înţelesul de “Asociaţia Studenţilor Români Uniţi”, astfel, cuprinzând numai studenţi, avea o arie de răspândire limitată la centrele universitare din acea vreme. Compoziţia studenţească a asociaţiei a dat şi caracterul predominant al manifestărilor: întâlniri, conferinţe, discuţii. Exerciţiile spirituale se practicau foarte des, în număr mare, şi, de subliniat, nu de puţine ori cu participarea episcopilor vremii. ASTRU nu s-a limitat doar la acestea şi activităţile caritative au ocupat un loc foarte important. ASTRU a dat societăţii oameni mari: aproape toţi foştii membri sunt acum preoţi, medici, profesori universitari, jurişti, savanţi. Şi nu e de mirare acest fapt pomenind doar doi stâlpi la umbra cărora s-au format: Monseniorul Vladimir Ghika şi Preasfinţia Sa Cardinal Iuliu Hossu.

ASTRU se naşte la Cluj, în jurul anului 1927 din dorinţa Prof. Dr. Alexandru Borza, membru marcant al AGRU şi un foarte cunoscut botanist, din manuscrisul căruia menţionez: “în acea epocă a luat fiinţă la iniţiativa mea, … Asociaţia naţională a studenţilor români uniţi cunoscută sub numele de A.S.T.R.U. Credeam că a sosit momentul ca să îndemn studenţii să înjghebeze o asociaţie religioasă unită care să intre în legătură şi cu organizaţia internaţională PAX ROMANA, unde prezenţa românilor era de o mare importanţă…”

După mai puţin de 2 ani de existenţă a asociaţiei şi răspândire a ei în întreaga provincie mitropolitană şi nu numai, se simte nevoia unei organizări la nivel naţional; Astfel reprezentanţi ai asociaţiilor A.S.T.R.U. din Bucureşti, Cluj, Oradea şi Timişoara se întâlnesc la Oradea la 22 noiembrie 1931 pentru a semna actul constitutiv al Federalei Asociaţiilor naţionale ale Studenţilor Români Uniţi – A.ST.R.U. Statutul federalei menţionează că acesta “se înfiinţează în baza autonomiei Bisericii Române Unite cu Roma şi stă sub înaltul patronaj al episcopatului Bisericii Române Unite, fiind sub autoritatea directă a I.P.S. Mitropolit de Alba Iulia şi Făgăraş.”

Federala A.ST.R.U., prin statutul său, îşi asumă rolul de reprezentant al studenţilor români uniţi prin “directivarea unitară şi coordonarea activităţii asociaţiilor ASTRU regionale”, precum şi reprezentarea acestora în cadrul Bisericii Române Unite, AGRU şi PAX ROMANA. Articolul 7 al statutului menţionează mijlocele de realizare a scopului federalei: organizarea unui birou permanent, mediatizarea activităţii în presă şi reviste, editarea unei reviste a studenţilor catolici şi participarea la evenimentele organizate de AGRU şi Pax Romana etc.

Federala A.ST.R.U. a fost recunoscută oficial în şedinţa Conferinţei Episcopilor Români Uniţi din provincia mitropolitană de Alba – Iulia şi Făgăraş ţinută la Blaj la 23 noiembrie 1931.
Activităţile caracteristice A.ST.R.U-lui interbelic erau organizarea de conferinţe pe teme religioase, seminarii, exerciţii spirituale, spectacole de teatru, coruri, serate dansante şi excursii. ASTRU şi AGRU organizau cicluri de conferinţe mai ales în perioada dinainte de marile sărbători a Crăciunului şi Paştelui. Putem aminti aici câteva teme de conferinţe: “Atitudinea omului în faţa vieţii”, “Dreptul şi morala”, “Destinderea vieţii religioase”, ” Cauzele intelectuale ale descreştinării şi reîncreştinarea”, “Orientarea tineretului”, “Morala creştină în viaţa popoarelor” … Conferinţele erau susţinute de membri de seama ai vremii: Pr. Gavril Iagăr, Pr. Ion Agârbiceanu, Prof. Dr. Alexandru Borza, Pr. Gavril Stan, Prof. Augustin Cosma, Pr. Ion Gârleanu şi alţi.

În 1933, Federala ASTRU tipăreşte la Oradea publicaţia “ASTRU – Revistă naţională creştină” care “se prezintă bine şi e mijlocul prin care entuziaşti noştri studenţi se străduiesc a contribui la regenerarea concepţiei morale sociale de azi”.
Buletinul AGRU din martie 1934 menţionează că Federala ASTRU are filiale in patru centre universitare: Bucureşti, Cluj, Oradea şi Timişoara şi că, la acesta a aderat şi tineretul universitar din Iaşi. Federala ASTRU avea, în acel an, preşedinte pe dr. Liviu Telea din Cluj, profesor protector Dr. Al. Borza, iar ca asistent ecleziastic pe Pr. Iacob Popa, Blaj. Datorită unui nou regulament al legii universitare apărut în acea perioadă studenţi greco-catolici întâmpină dificultăţi în desfăşurarea activităţilor ca organizaţie independentă. În acest sens, prof. Dr. Alexandru Borza intervine în acestă problemă şi propune «ca să considere în mod provizor organizaţiile locale ASTRU ca secţiunea tinerimii a AGRU – lui diecezan respectiv şi să înainteze Mitropoliei din Blaj rugămintea de a interveni la Minister pentru recunoaşterea oficială a ASTRU – lui». Comitetul de conducere AGRU aprobă aceste cereri, astfel organizaţiile de studenţi greco-catolici funcţionează cu denumirea provizorie “AGRUL diecezan, secţiunea tinerimii ASTRU.” Comitetul de conducere ASTRU Cluj în anul universitar 1933 – 1934 este compus din: Gh. I. Biriş, preşedinte; O. Dănilă, vicepreţedinte; P. Serban, secretar general; N. Gheţie casier; O. Biriş, controlor; V. Borza, secretar de sedinţă; I. Negruţiu, secretar de comitet, Lya Boilă, bibliotecar; S. Hulea, comisia artistică-literalră; M. Suciu, comisia spirituală; O. V. Simionetti, comisia de ajutorare.

Activitatea ASTRu-lui clujean în această perioadă a constat în: organizarea în Postul Paştelui a unui ciclu de conferinţe religioase publice la Prefectură; conferinţe care i-au avut ca invitaţi pe Pr. I. Agârbiceanu, Pr. G. Iagăr şi Prof. Alexandru Borza, precum şi o «serată dansantă în seara de Sânvăsâiu»

Buletinul AGRU, din septembrie – octombrie 1937 menţionează: «Asociaţia Naţională a Studenţilor Români Uniţi, prescurtat ASTRU, care joacă rolul de căpetenie între asociaţiile tinerimii, condusă la început de dl. Tomuţa, iar mai pe urmă şi de prezent de dl. Ştefan Linul, ca prezidenţi ai comitetului, în cursul anului, au desfăşurat o activitate dintre cele mai rodnice, reuşind să atragă tot mai mult interesul studenţimii noastre faţă de problemele religioase şi morale. Numărul tinerilor studenţi şi a tinerilor studente înscrisi în asociaţie a crescut simţitor. Şedinţele de comitet au ţinut aproape săptămânal, iar în posturi chiar şi mai multe şedinţe pe săptămână. Au organizat mici adunări de discuţii, la cari au conferenţiat Cl. Dd. Dr. Gavril Iagăr şi Dr. Cosma Avram. Au organizat în postul Sfintelor Paşti exerciţii spirituale, susţinute de Păr. Ion Gârleanu, călugăr franciscan român»

Anul universitar 1938-1939, îi găseşte la conducerea A.ST.R.U Cluj pe Aurel Şerban, preşedinte ; Pavel Mândruşcă, secretar general şi Pr. Gavril Iagăr, părinte spiritual. Din buletinul AGRU, februarie – martie 1939, aflăm că scopul asociaţiei era: «adâncirea vieţii sufleteşti a membrilor ei şi intensificarea educaţiei religioase morale şi naţionale a studenţimii clujene». În cadrul cercului de studii iniţiat de părintele spiritual al A.ST.R.U -lui, s-au abordat în cinci şedinţe temele de discuţii: Studentul greco-catolic şi acţiunea catolica şi Problema căsătoriei». Sărbătoare “Pomului de Crăciun” organizată «cu concursul membrilor asociaţiei am aranjat un mic program compus din recitări şi colinde executate de corul Asociaţiei. La urmă s-au împărţit la peste 70 de copii nevoiaşi de la şcolile primare din Cluj: haine, ghete, uniforme, bomboane în valoare de 10.000 lei». Tot perioada sărbătorilor de iarna a anului 1938 s-au ţinut două şedinţe plenare ordinare, una în 6 decembrie, în care a conferenţiat Dr. Cosma Avram despre “Acţiunea Catolică” şi cealaltă în ianuarie 1939, la care participă şi P.S. Iuliu Hossu, cu tema “Spiritul Universitar” – Prof. Dr. Alexandru Borza.
Anul 1939 aduce ca noutate în viaţa asociaţiei un cerc de studii, care cuprindea două secţii, una pentru băieţi şi cealaltă pentru fete. Pe parcursul întregului an fiecare secţie a dezbătut o temă, astfel studenţii au discutat despre ” studentul greco – catolic şi acţiunea catolică” iar studentele au analizat ” problema căsătoriei” Activitatea ASTRU a fost intens susţinuta de P.S. Iuliu Hossu, care nu de puţine ori a participat la activităţile organizate de astrişti, şi menţionez aici conferinţa susţinută de Prof. Alexandru Borza despre “Spiritul Universitar” în ianuarie 1939.

Exerciţiile spirituale se practicau frecvent şi constituiau un moment de rugăciune şi comunitate. Ultimele exerciţiile spirituale, dinainte de 1948, au fost ţinute la Beiuş în 7-10 august 1946 şi au constituit o reîmprospătare pentru viaţa ASTRU-lui. La aceste exerciţii spirituale au participat aproximativ 80 de tineri şi au fost ţinute de Episcopul Ioan Suciu pentru băieţi şi Părintele Iuliu Hirţea pentru fete. La aceste exerciţii spirituale se adoptă un imn ASTRU şi se compune rugăciunea astristului de către Episcopul Ioan Suciu, Pr. Tit Liviu Chinezu şi Pr. Iuliu Hirţea şi câţiva studenţi.

Activităţile caritative ocupau un loc important în viaţa astriştilor. Bolnavii erau vizitaţi de echipe de studente iar la tradiţionalele serbări a “Pomului de Crăciun” se împărţeau daruri săracilor.

ASTRU nu însemna numai, conferinţe, exerciţii spirituale şi activităţi caritative. Activităţile cu caracter recreativ – ceaiuri, excursii şi seratele dansante, făceau de asemenea parte din viaţa asociaţiei. .. şi pentru a uni studenţimea şi la veselie, am aranjat o serată dansantă… nu voi încerca să descriu, nici să citez comentariile publicului clujean, ci menţionez că prestigiul Asociaţiei s-a ridicat mult superior aşteptărilor.

Federala ASTRU devine membru PAX ROMANA în august 1932. Astfel, membri ASTRU sunt invitaţi să participe la întâlnirile internaţionale organizate. În 1934, 27 martie – 7 aprilie, astrişti participă la Roma, la pelerinajul Pax Romana, organizat cu ocazia Jubileului Anului Sfânt.

În august 1937, Ştefan Linul şi Viorica Borza participă ca reprezentanţi au ASTRU-lui clujean la Congresul Pax Romana ţinut la Paris, iar în 1939 la Congresul de la Bled şi Ljubliana, Iugoslavia din 22 – 28 august 1938, participă Viorica Borza şi Alexandru Istrate.

Datorită războiului, astrişti sunt împiedicaţi să participe la Congresul de la New York.
Dr. Petru Pitea, preşedintele de atunci al ASTRU ne mărturiseşte… datorită evoluţiilor politice cunoscute din perioada comunistă din perioada 1947 – 1948, uniunea tineretului comunist ( UTC) a luat în vizor şi ASTRU. La alegerile conducerii UTC din februarie 1948 s-a formulat o coaliţie care urma să pună mana pe ASTRU. Informaţi din timp de ce urma să se întâmple… împreună cu Pr. Nicolae Pura am mers în audienţă la P.S. Iuliu Hossu care ne-a sfătuit să ne autodizolvăm, să oprim activitatea oficială şi să depunem toată arhiva la Episcopie… lucru pe care l-am şi făcut şi care prin evoluţiile ulterioare s-a arătat benefic şi pentru ASTRU….

Chiar dacă oficial nu mai exista, ASTRU şi a continuat activitatea şi în perioada clandestinitate a Bisericii noastre. În ţară, spiritul ASTRU trăieşte în inimile tuturor celor care cândva au fost astrişti, iar amintirea acelor ani şi formarea dobândită atunci, îi face să reziste prigoanei comuniste. În afara ţări, datorită Misiuni Române Unite existente la Paris, studenţi astrişti plecaţi să-şi completeze studiile au ocazia să continue apostolatul început în ţară. Astfel, aceştia colaborează cu Centrul Catolic Francez şi Acţiunea Catolică Italiană. Din activităţile la care au participat putem aminti: Congresul misionar Pax Romana (martie 1948), Congresul Federaţiei Naţionale de Acţiune Catolică din Franţa (iulie 1948), Congresul Acţiunii Catolice italiene (martie 1949), pelerinaj la Banneaux, Belgia (iunie 1949).

În anul 1990, odată cu redobândirea libertăţii Bisericii greco-catolice, un grup de tineri încearcă la Cluj o reactivare a asociaţiei. Această tentativă eşuează, însă un alt grup de tineri în anul 1994 reuşesc să reactiveze asociaţia, modificându-i numele în AS.T.R.U. – Asociaţia Tineretului Român Unit făcând-o astfel accesibilă oricărui tânăr.

În perioada 1994 -2002 ASTRU a funcţionat la Cluj-Napoca ca şi grup de iniţiativă. Anul 2002 va rămâne în istoria ASTRU Cluj ca anul legalizării şi al recunoaşterii: legalizarea în faţa autorităţilor Statului Român şi recunoaşterea şi binecuvântarea oficială a Bisericii noastre prin P.S. Florentin Crihălmeanu, eparhul locului, atât ca asociaţie caracteristică Bisericii Române Unite cât şi ca şi continuator al ASTRU, prin ceea ce reprezenta el înainte de 1948.

Prin acţiunile sale ASTRU Cluj urmăreşte formarea intelectuală, morală şi spirituală a tineretului, promovarea ecumenismului, redescoperirea şi asumarea valorilor spiritualităţii răsăritene, trăirea şi practicarea carităţii creştine. Membri ASTRU Cluj sunt tineri obişnuiţi, cu multă energie şi dorinţă de a fii utili Bisericii, tineri care învaţă să-şi asume responsabilităţi şi să fie membri ai unei echipe, tineri dornici de a cunoaşte oameni şi de a-şi face prieteni.

Anul 2010 este de asemenea unul important în istoria Asociației, căci începând din toamna acestui an, ASTRU se extinde și la nivel parohial. Astfel primele grupuri parohiale de tineri se formează în parohiile: „Sf. Treime” – Feldru, „Sf Gheorghe” –  Sângeorz-Băi, „Sf. Anton”  – Dej și „Sf. Iosif” – Gherla.

În anul 2012 ASTRU Cluj decide că este momentul potrivit pentru a începe să activeze și la nivelul unui alt sector de vârstă. Astfel în toamna acestui an iau naștere primele grupuri ASTRU Junior.