25 noiembrie 2014 este o zi care va rămâne în memoria Europei, datorită vizitei pe care Papa Francisc a efectuat-o la cele două instituţii europene – Parlamentul Uniunii Europene şi la Consiliul Europei, instituţii care îşi desfăşoară activitatea în inima Europei, la Strasbourg.

Papa_Francesco_Consiglio_Europa

Am avut bucuria să fiu prezentă în hemiciclul Palatului Europei şi să particip la o parte din acest eveniment – pe care îl consider deosebit de important pentru prezentul şi viitorul Europei.

La fel precum în discursul către Parlamentul European, Papa Francisc a subliniat şi în mesajul către Consiliul Europei, importanţa „rădăcinilor profunde” pentru ca Europa să se poată proteja de „utopia viitorului” şi a evidenţiat provocările la care trebuie să răspundă continentul „bunică”. Evocând „multipolaritatea” şi „transversalitatea” Europei, Papa Francisc a cerut Consiliului Europei să-şi regăsească „spiritul tinereţii” şi sensul dialogului, în mod evident „inter-generaţional”.

În centrul discursului său, Papa Francisc a subliniat valoarea deosebită a păcii – „care nu înseamnă absenţa războiului, a conflictelor şi a tensiunilor”, ci „în viziunea creştină”, căutarea binelui comun „în adevăr şi cu iubire”. O pace care împreună cu „libertatea şi demnitatea umană” constituie „cheia de lectură”  a proiectului Părinţilor fondatori ai Europei şi anume „a reconstitui Europa în spiritului ajutorului reciproc”.

Papa Francisc a adresat reprezentanților statelor europene următoarele întrebări şi a subliniat că de răspunsul dat la aceste întrebări depinde viitorul continentului: „Europa, unde este vigoarea ta? Unde este acea tensiune ideală care a însuflețit și a făcut măreață istoria ta? Unde este spiritul tău de curiozitate întreprinzătoare? Unde este setea ta de adevăr, pe care ai împărtășit-o lumii până acum cu pasiune?

Sfântul Părinte a creionat el însuşi un răspuns la aceste întrebări fundamentale şi propune europenilor un drum: să opteze pentru „multipolaritate” (şi nu bipolaritate sau tri-polaritate) şi în acelaşi timp pentru transversalitate, ca de exemplu „a apela la dialog, la dialog inter-generaţional”. „O Europă în care există dialog doar în grupuri închise se opreşte la mijlocul drumului; este nevoie de spiritul tinereţii pentru a accepta provocarea transversalităţii”. De asemenea, Sfântul Părinte a apreciat faptul că Consiliul Europei investeşte în „dialogul intercultural, care include şi dimensiunea religioasă”

În această optică, a dialogului intercultural, trebuie înţeles şi „aportul pe care creştinismul îl poate da astăzi dezvoltării culturale şi sociale europene în contextul unei relaţii corecte între religie şi societate”.

„O reflecţie etică asupra drepturilor omului”, „protejarea vieţii”, „ospitalitate pentru migraţi”, şomajul în rândul tinerilor sau protecţia mediului înconjurător sunt toate teme care necesită „studiu şi o implicare împreună”. În toate aceste tematici, Biserica Catolică doreşte să contribuie şi să se implice mai mult.

Deşi cea mai scurtă călătorie apostolică a unui pontif roman în era modernă, aceasta cu siguranţă va marca un punct şi un nou început pentru Europa care este chemată să îşi redescopere „spiritul tinereţii”.

Codruța Fernea

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

thirteen + 6 =

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.