O delegaţie formată din Raluca Fernea-președinte ASTRU Cluj, Laura Sopon-secretar ASTRU Cluj, Alina Călin – membru ASTRU Cluj, Maria Moldovan- responsabil parohial ASTRU „Sf. Anton” Dej, Mihai Floran – membru ASTRU Cluj şi coordonator european al Jeci-Miec,  Lorena Pastor şi Raluca Szekely a participat în perioada 8 – 14 martie 2011 la un colocviu european cu tema „Educaţia integrala şi credinţa creştină”

Coloviul s-a desfăşurat în localitatea Kaunas din Lituania şi a reunit participanţi din unsprezece ţări europene: Franţa, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Malta,  Polonia,  Portugalia, România, Spania, Ucraina.

Sesiunile formative: Credinţa creştină şi învăţătura Biserici Catolice (Mr. Benas Ulevicius); Educaţia integrală ( Dr. Ms. Egle Laumenskaite); Educaţia integrală predată de Biserica Catolică (Pr. Chris Mccoy); Analiza diferenţelor dintre conceptele care definesc educaţia integrală (Mr. Vygantas Malinauskas) precum şi activităţile practice au reuşit să clarifice întrebările participanţilor vis-a-vis de acest subiect. Serile informale au ajutat participanţi să cunoască mai bine culturile celorlalte ţări dar şi asociaţiile dina care aceştia făceau parte.

În încheierea colocviului participanţi au adoptat o Declaraţie care exprimă punctul lor de vedere referitor la tema întâlnirii dar şi planul de acţiune pe care l-au elaborat în vederea promovării conceputului de educaţie integrală.

Colocviul a fost organizat de coordonarea europeană a Mişcărilor internaţionale de studenţi catolici (care se adresează liceenilor şi studenţilor universitari) care este coordonată de Mihai Floran – membru ASTRU Cluj,

Mai multe informaţii despre această întâlnire se pot citi în JURNAL. Fotografii se pot vizualiza în Albumul foto.

* * * * *

Declaraţia participanţilor la Colocviul cu tema „Educaţie Integrală şi credinţa creştina”

Introducere

Între 8 şi 14 martie 2011, 31 de tineri creştini din Coordonarea Europeană a JECI-MEC s-au adunat în Birštonas, Lituania, pentru un colocviu, să discute pe tema ” Educaţiei integrale şi Credinţei creştine”. Ca rezultat al experienţelor, reflecţiilor şi discuţiilor noastre din timpul colocviului, vă prezentăm o declaraţie privind condiţiile, nevoile şi mijloacele de educaţie într-un mod catolic. Pentru a evita orice neînţelegeri şi pentru a diferenţia între ce înţelegem noi şi ce înţeleg alţii prin învăţământ, vom introduce termenul de ” Educaţie Integrală „.

I. Pe ce se bazează Educaţia Integrală?

Noi, ca şi catolici, suntem de părere că scopul vieţii este de a căuta şi de a ne apropia de adevăr – nu doar subiectiv, dar, de asemenea, de adevărul obiectiv. Atât indivizii, cât şi comunitatea Bisericii se află în căutarea adevărului, folosind metode diferite. Fiecare individ caută adevărul folosind experienţa sa de viaţă. În ceea ce priveşte Biserica, ea se bazează pe două surse în această călătorie spre adevăr – atât Tradiţia cât şi Scripturile[1].

II. De ce este nevoie de Educaţia integrală?

Noi ca şi tineri catolici am identificat şi reflectat asupra a trei probleme majore cu privire la indivizi şi societate. Dorim să exprimăm obiectul credinţei noastre prin modul în care răspundem la aceste probleme:

1)     Problema: Fiinţele umane sunt adesea reduse la obiecte evaluate pur şi simplu în ceea ce priveşte utilitatea lor. Oamenii sunt adesea judecaţi superficial în funcţie de criterii externe.

Ceea ce credem: Fiecare persoană este unică şi a fost creată după imaginea lui Dumnezeu. Prin urmare, o persoană este mai mult decât un simplu set de caracteristici.

Ce considerăm că trebuie făcut: Trebuie să ne străduim întotdeauna să respectăm demnitatea şi unicitatea fiecărei persoane.

2)     Problema: Societatea însăşi este adesea văzută din perspectivă materialistă sau în mod mecanic, unde comunităţile nu sunt capabile să se dezvolte armonios.

Ceea ce credem: Societatea ar trebui să fie înţeleasă ca o relaţie bazată pe iubire necondiţionată între oameni; ca o comuniune de comunităţi.

Ceea ce considerăm că trebuie făcut: In munca şi activităţile noastre, vom promova şi vom pune în practică ideea binelui comun prin solidaritate şi subsidiaritate.

3)     Problema: În lumea modernă drepturile persoanelor fizice pot fi promovate într-o manieră în care binele comun nu este servit. Pentru alţii, societatea este dezvoltată, astfel încât drepturile şi demnitatea individului nu sunt valorificate.

Ceea ce credem: Fiecare persoană trăieşte în contextul societăţii din care provine. Noi credem într-o dinamică creativă între drepturile individuale şi în progresul unei societăţi reale.

Ceea ce considerăm că trebuie făcut: Societatea ar trebui să îşi întemeieze relaţiile umane pe valoarea carităţii, înţeleasă ca iubire necondiţionată pentru alte persoane.

Recunoscând faptul că noi, ca fiinţe imperfecte, nu vom fi niciodată în măsură să îndeplinim pe deplin valorile sugerate mai sus, căutăm cea mai bună soluţie pe care o putem găsi ca fiinţe umane; considerăm că această soluţie este Educaţia integrală.

III. Ce este Educaţia Integrală

Noi, ca şi catolici, suntem de părere că Educaţia Integrală este definită de scopurile sale.

1)     A forma o persoană completă/armonioasă şi liberă astfel încât să fie capabilă să acţioneze în mod responsabil şi să facă alegeri individuale de viaţă.

2)      A forma un cetăţean capabil să ia decizii în viaţă care sa respecte/favorizeze binele comun.

Procesul de Educaţie Integrală impulsionează oamenii să acţioneze în mod responsabil şi benefic. Educaţia Integrală nu înseamnă doar că oamenii sunt educaţi sau primesc educaţie, ci sunt şi capabili de a educa/învăţa la rândul lor pe altii. Ţinând cont de acest lucru, Educaţia Integrală are un al treilea scop:

3)     A forma persoane capabile să transmită celorlalţi cunoştinţe, aptitudini, atitudini, valori şi spiritualitate.

IV. Care este planul nostru de acţiune?

Ceea ce urmează este un plan de acţiune bazat pe Declaraţia prezentată anterior. Acest plan este valabil pentru toate etapele oricărui sistem de învăţământ şi este o listă de sugestii practice care pot fi adoptate şi implementate în funcţie de nevoile comunităţii locale.

–         Încurajarea învăţării experienţiale pentru dezvoltarea personală şi socială prin activităţi extracurriculare, cum ar fi educaţia în aer liber, educaţie civică, şi învăţare prin jocuri.

–         Reflecţie şi dialog cu privire la Scripturi şi problemele de interes public, cu scopul de a găsi modalităţi de a acţiona în mod responsabil, după constatarea nevoilor societăţilor.

–         Învăţarea prin intermediul cunoştinţelor şi experienţei experţilor.

–         Sprijinirea dezvoltării profesionale continue a cadrelor didactice.

–         Colaborarea cu alte organizaţii, inclusiv cele laice.

–         Organizarea de învăţare colaborativă printr-un sistem de îndrumare sau de învăţare reciprocă.

–         Educaţia multiculturală prin prisma schimbului de experienţă între studenţi cum ar fi Erasmus.

–   Promovarea Declaraţiei finale a Colocviului celor aflaţi la putere (care ar include şi Forumul European al Tineretului), în urma unui studiu-pilot a acestor sugestii.