Atunci când mergi undeva pentru a participa la o experienţă, ai anumite aşteptări. Atunci când te întorci de la acea experienţă, ceilalţi au aşteptări de la tine. Acesta este circuitul pe care şi delegaţia Acţiunii Catolice din România l-a urmat prin prezenţa şi participarea sa la seminarul „Hand in Hand We Stand” desfăşurat la Roma în perioada 17-22 octombrie.
Am pornit cu aşteptări care nu au întârziat să fie întâmpinate de trainerii noştri: aceştia au dezgheţat rapid atmosfera organizând jocuri de cunoaştere, împărtăşire şi socializare care s-au desfăşurat la nivel interpersonal dar şi interasociativ. Astfel, fiecare asociaţie prezentă a fost invitată să-şi amenajeze un stand cât mai atractiv în „piaţa” Acţiunii Catolice modiale. A fost unul dintre momentele-cheie în care ne-am îmbogăţit reciproc experienţa, făcâd cunoştinţă cu noi entităţi asemenea nouă, cu moduri distincte de abordare a activităţilor şi cu forme aparte de prezentare.
Fiind creată deja o atmosferă deschisă şi jovială, seara nu putea continua altfel decât în acelaşi ton: au urmat prezentările fiecărei ţări participante la seminar, cu tradiţiile, muzica, dansurile, costumele, mâncarea şi chiar jocurile specifice. Fiecare dintre noi a fost prins în dinamica serii, ajungând să danseze, să guste, să râdă şi să cânte împreună cu ceilalţi.
Ziua următoare, fiind duminică, ne-am adunat alături de alte câteva mii de credincioşi în Piaţa Sf. Petru pentru a ne ruga împreună cu Papa tradiţionala rugăciune „Îngerul Domnului”. Întorşi la activităţile noastre, am avut parte de o conferinţă foarte interesantă pe tema culturii, identităţii şi memoriei, prezentată de Piero Pisarra.
Seara a fost din nou rezervată activităţilor de cunoaştere şi socializare. De această dată ni se pregătise o întâlnire cu Iulius Caesar la care nu puteam participa fără a-i aduce câteva informaţii despre Roma contemporană. Şi cum puteam face acest lucru decât cunoscând-o la rândul nostru? Aşadar, împărţiţi în echipe am pornit la „vânătoare” de locaţii-cheie aflate în oraşul colinelor. Activitatea a fost mai mult decât bine primită, stârnind multă veselie printre participanţi şi contribuind semnificativ la întărirea legăturilor dintre noi.
Luni a fost o zi importantă din mai multe puncte de vedere: ne-au fost oferite câteva informaţii referitoare la desfăşurarea Zilei Mondiale a Tineretului din 2011 de la Madrid, am primit vizita unui reprezentant Youth in Action care ne-a vorbit despre realizarea de proiecte în cadrul acestui program adresat tinerilor, am participat la o serie de conferinţe pe tema reconcilierii, dreptăţii şi păcii in Africa, organizate în cadrul celei de-A II-a Adunări Speciale a Sinodului Episcopilor din Africa, iar seara am fost invitaţi la un concert de muzică tradiţională africană.
Ziua următoare a început devreme cu o scurtă vizită a Bazilicii Sf. Petru şi o Sfântă Liturghie oficiată în una dintre capelele aflate în subsolul clădirii. După terminarea oficiului religios am trăit un moment comun de reculegere vizitând mormântul Papei Ioan Paul al II-lea.
Mai apoi ne-am reunit cu toţii la sediul FIAC unde am început discuţiile referitoare la proiecte. După trecerea în revistă a datelor teoretice, am avut posibilitatea de a alege o linie concretă pe care să ne construim planul de proiect. Însă nu am rămas în teorie: odată definitivat planul, am simulat o punere a acestuia în practică. Astfel, patru dintre însoţitorii şi trainierii noştri au reprezentat câte o instituţie cu un rol-cheie în procesul de implementare a unui proiect. Am purtat discuţii cu episcopul – reprezentant al Bisericii, primarul – reprezentant al autorităţilor locale, oficiali Youth in Action şi un sponsor.
Activitatea, deşi sub forma unui joc de roluri, a fost luată foarte în serios de către participanţi, care ulterior au mărturisit că a fost mai mult decât util pentru ei să fie responsabilizaţi într-un asemenea mod. Experienţa ne-a îmbogăţit pe toţi, ajutându-ne să realizăm mai bine ce presupune scrierea, propunerea, punerea în acţiune, implementarea unui proiect.
Pentru a ne relaxa după o zi plină de activităţi solicitante, organizatorii ne-au pregătit un tur al Romei cu autobusul. Astfel am avut ocazia să facem cunoştinţă mai îndeaproape cu frumuseţile oraşului gazdă.
Ziua următoare am finalizat prezentările oficiale ale proiectelor la care lucrasem până în acel moment. În acest fel ne-am cunoscut reciproc propunerile şi am completat cu întrebări, sugestii şi promisiuni de colaborare la proiectele celorlalţi.
Seara, fiind ultima înainte de plecare, a fost una realmente specială. Ne-am reunit cu toţii pentru a urmări o prezentare a fotografiilor realizate pe durata seminarului, care a stărnit o mulţime de zâmbete, exclamaţii de bucurie dar şi melancolie. Desigur, nu am lăsat tristeţea să ne acapareze, astfel că am cântat şi am dansat împreună tot ce învăţasem unii de la alţii pe parcursul celor câteva zile petrecute împreună.
Primii oameni au început să-şi ia „la revedere” chiar din acea seară, însă momentele petrecute în comuniune pe durata întregii săptămâni au dus la crearea unor prietenii care şi-au promis legământ şi persistenţă în ciuda barierelor spaţiului.
Acum, întorşi acasă, mai îmbogăţiţi fiind de această experienţă minunată, ne prezentăm în faţa voastră, a tuturor celor care v-aţi pus speranţa şi încrederea în noi. Dorim ca asemenea trainerilor care au venit în întâmpinarea aşteptărilor noastre şi chiar le-au depăşit, prin ceea ce vom realiza la rândul nostru, să înfăptuim lucruri minunate prin care să vă facem părtaşi la acestă experienţă de neuitat.
Aşa să ne ajute Dumenzeu!
Teodora Marian
ASTRU Cluj
