În perioada 17-22 iulie a avut loc sesiunea de studiu a Mişcării Internaţionale a Studenţilor Catolici (MIEC-Pax Romana) la Köln, Germania. Sesiunea cu titlul „Bridging our world: Going beyond borders” a tratat tema dialogului intercultural, începând cu conştientizarea diversităţii culturale, continuând cu identificarea şi numirea conflictelor sociale ce pot surveni ca efect al acestei diversităţi şi, nu în ultimul rând, activităţi orientate spre componenta „a acţiona” din filosofia „a vedea – a judeca – a acţiona” (G. Gutiérrez).
Din partea României au participat Raluca Fernea (preşedinte ASTRU Cluj), Maria Veronica Simionaş (director economic ASTRU), Laura Ioana Sopon (secretar ASTRU) şi Raluca Diana Szekely (voluntar ASTRU Cluj), împreună cu Mihai Paul Floran (Coordonator European al JECI-MIEC / Mişcările de studenţi şi elevi catolici) şi Alexandra Anisie (interpret engleză-franceză-spaniolă).
Ziua 1: Am decolat din Cluj la ora 16:20 si la Frankfurt am luat trenul spre Köln. În 16 seara am ajuns la cazare, unde am fost întâmpinate de Mihai Floran. Am luat cina unde se putea mânca la acea oră târzie (21:00), într-un cadru informal, alături de alţi participanţi care sosiseră în zilele precedente. Am încheiat seara devreme, fiind obosite după drum.
Ziua 2: Am început ziua cu un mic dejun diversificat, paleta de opţiuni fiind una…internaţională. Apoi a urmat rugăciunea de dimineaţă în stil african. Pe scurt suna cam aşa: „God is good…all the time! And all the time, God is good!”. A urmat o sesiune introductivă în care, prin intermediul unui joc, fiecărui participant i s-a dat posibilitatea să se prezinte (nume, ţara de provenienţă, mişcarea de care aparţine şi ceva ce îl/o caracterizează). Mergând pe linia „see-judge-act”, scopul primelor sesiuni s-a pliat pe prima componentă, „see”, mai întâi prin indentificarea şi celebrarea a ceea ce suntem ca organizaţie internaţională (MIEC), ca mişcări naţionale şi, nu în ultimul rând, ca indivizi (copii ai lui Dumnezeu, studenţi, creştini, activişti etc.). Accentul s-a mutat apoi dinspre individ spre contextul în care aceştia îşi desfăşoară activităţile, scopul fiind acela de a ne face să conştientizăm şi să încercăm să ne identificăm cu o serie de contexte de viaţă. Au urmat rapoarte din partea Europei, Asiei, Africii, Orientului Mijlociu şi a Americilor, fiecare dintre acestea având sarcina de a identifica şi a dezbate trei dintre următoarele teme: responsabilitate, discriminare, educaţie comercializată, new culture, roluri de gen, drepturile omului, managementul timpului, efectele asupra mediului înconjurător, conflicte sociale. Ziua s-a încheiat cu seara interculturală, unde fiecare participant şi-a prezentat ţara, având loc şi o degustare de bucate tradiţionale.
Ziua 3: Rugăciunea de dimineaţă a fost condusă de reprezentanţii Americii de Nord, după care a urmat prezentarea pe regiuni a particularităţilor mişcărilor din Europa, Asia-Pacific, Africa, Orientul Mijlociu şi America, pe următoarea schemă: activităţi interesante; motivaţii, idealuri, valori; provocări, nevoi, temeri, diferenţe;
După-amiaza a urmat o sesiune teologică ţinută de Pr. Fratern Masawe (Tanzania) în care am abordat parabola bunului samarinean, după care pe grupuri am încercat să răspundem la câteva întrebări: Ce l-a motivat pe bunul samarinean să-l ajute pe cel în nevoie? Cine sunt ceilalţi doi oameni care au trecut fără să ajute? Ce vă face să vă simţiţi inconfortabil în contextul vostru de viaţă? Problemele globale au soluţii globale: care este rolul MIEC aici?
Răspunsurile la întrebări au fost identificate în grupuri mixte, după care au fost prezentare în plen. În ultima parte a zilei am ocazia de a vizita Koln-ul intercultural, ghidaţi de tineri din mişcarea catolică studenţească. Sarcina noastră, ca participanţi la această sesiune de studiu, a fost de a explora multi-senzorial oraşul, urmând să se concretizeze într-o prezentare pentru a doua zi. Seara ni s-a alocat timp pentru a pregăti aceste prezentări, încheind ziua cu o rugăciunea Tatăl Nostru rostită simultan de către fiecare participant, în limba sa maternă.
Ziua 4: Rugăciunea de dimineaţă a fost moderată de către Asia-Pacific printr-o meditaţie orientală şi un cântec tradiţional malaysian. După o prezentare pe tema globalizării şi realităţilor globale de către fostul preşedinte MIEC, Kevin Ahern, au urmat prezentările realizate de grupurile care au explorat oraşul in seara precedentă. Participanţii au fost creativi, prezentând slide-show-uri cu imagini surprinse în diferite colţuri ale oraşului, relatând şi despre experienţa culinară, olfactivă, tactilă, dar şi aspecte interesante, surprinzătoare legate de istoria şi cultura oraşului. Mai apoi s-a trecut la a doua componentă din filosofia „See-Judge-Act”, şi anume „a judeca”. Pe un fond de frustrare creat în rândul participanților cu ajutorul unui joc de cărţi în care regulile erau neclare tuturor participanţilor, sub îndrumarea Pr. Jojo Fung (Malaysia) am învăţat să identificăm şi să numim conflictele sociale. Această activitate s-a finalizat cu un joc de rol pe grupe, în care participanţii au fost nevoiţi să aleagă un exemplu concret de conflict social pe care să-l privească din diferite perspective. Astfel, pentru o problemă de mediu, de pildă, studenţii au ales să adopte postura autorităţilor, a Bisericii, a cetățeanului de rând, a activistului într-un ONG, a avocatului etc. urmărind cum aceeaşi problemă poate fi văzută distinct cu „ochelari” diferiţi. În ultima sesiune din această zi ni s-a dat ca sarcină să fim creativi, încercând să surprindem în mod artistic tema acestei Sesiuni de Studiu. Seara s-a încheiat cu Târgul de organizaţii în care au fost prezentate mişcările naţionale ale studenţilor din fiecare stat prezent.
Ziua 5: în dimineaţa acestei zile a fost prezentat un plan al Declaraţiei acestei sesiuni, participanţilor dându-li-se posibilitatea de a face comentarii, adnotări, de a aduce critici şi a propune soluţii pe marginea textului. În a doua parte a dimineţii am avut parte de o serie de prezentări privind strategii de rezolvare a conflictelor ilustrate printr-o serie de studii de caz. Cazurile avute în vedere au fost cele ale ICMICA – Pax Romana, MIEC Sudan, ACJE Egipt, AUC Chile. Strategiile prezentate au avut rolul de a ne introduce în cea de-a treia componentă, cea de „a acţiona”, fapt concretizat în work-shop-ul ce a urmat, care a presupus construirea de planuri de acţiune locale, pe termen scurt şi mediu. În cea de-a doua parte a zilei prof. James Sundar a sumarizat principalele aspecte surprinse în cadrul acestei sesiuni de studiu. A urmat înmânarea certificatelor de participare şi realizarea fotografiei de grup, într-o mult-aşteptată după-masă însorită. Seara am avut prilejul de a asista la prezentarea creaţiilor artistice ale tinerilor participanţi.
În cele trei zile de aniversare a 90 de ani de la înfiinţarea Pax Romana (22-24 iulie, Köln) studenţii au avut ocazia să facă cunoştinţă cu o parte din veteranii Pax Romana şi o parte din membrii ICMICA. Amintim trei momente care ne-au captat atenţia. Primul a fost cel al dialogului inter-generaţional pe teme specifice cum ar fi: drepturile omului, democraţie şi pace; justiţie socială, grupuri marginalizate şi problematica „gender”; dialog inter-cultural, ecumenic şi inter-religios; despre a fi o mişcare internaţională; despre a fi o mişcare a Bisericii (laică); despre a fi o mişcare a studenţilor, a intelectualilor şi a profesioniştilor. Cel de-al doilea moment a fost Sfânta Liturghie care s-a oficiat într-un mod eclectic, îmbinând elemente din mai multe ritualuri liturgice de pe mapamond. Al treilea eveniment a fost seara interculturală de muzică, dans şi port tradiţional.
La finalul acestor zile, ne-am întors cu dorinţa de a ne implica şi mai mult la nivel local şi naţional în activităţile viitoare şi cu o perspectivă îmbogățită asupra contextului internaţional, concretizată în reţeaua socială şi parteneriate construite pe parcursul derulării evenimentelor.
Laura Sopon şi Raluca Szekely
