O delegaţia formată din 7 tineri din ASTRU Cluj a participat în Lituania la colocviul european organizat de Jeci-Miec. Colocviul cu tema “ Educaţie integrală şi credinţa creştină”  s-a desfăşurat la Birstonas un oraş mic şi liniştit, într-o casă mare, călduroasă şi primitoare pentru noi, oaspeţi din întreaga Europă.

Activităţile au început miercuri dimineaţă 9 martie 2011, aşa că marţi am putut participă la carnavalul oraşului din „marţea grasă” (ultima zi dinainte de începerea postului romano-catolic): jocuri, muzică, dans, oameni mascaţi, teatru, foc de tabără, plăcinte şi alte bunătăţi – o adevărată sărbătoare a întregii comunităţi, care era prezentă de la mic la mare: copii, părinţi şi bunici.

Colocviul a început cu Liturghia „de deschidere”, din miercurea cenuşii. Oameni noi, limbi necunoscute, mult entuziasm şi voie bună.  După ce am făcut cunoştinţă unii cu alţii şi ne-am familiarizat, ne-a fost prezentată prima temă, „Credinţa creştină şi doctrina socială a Bisericii Catolice”, de către domnul Benas Ulevicius (care printre altele am aflat şi că face parte dintr-o trupă de hard-rock creştin). El ne-a povestit experienţă lui de viaţă creştină – cum a ajuns de la credinţa protestantă la cea catolică – şi despre veridicitatea şi importanţa învăţăturii creştine pe care o dă biserică catolică relativ la celelalte confesiuni. Ne-a reamintit de importanţa tradiţiei apostolice sub prisma căreia se interpretează Sfânta Scriptură, şi de importanţa faptului că noi ne raportăm mereu la „magisteriul”  Bisericii în ce ne privesc dogmele de credinţă. După prezentare, ne-am împărţit în grupuri, pentru a reflecta la cele auzite şi a căuta răspunsuri la întrebările care au apărut în fiecare din noi. Seara am petrecut-o tot împreună: fiecare ţara şi-a prezentat organizaţia din care face parte – o nouă ocazie de a ne cunoaşte şi a ne apropia mai mult prin ceea ce ne legă pe toţi cei prezenţi la colocviu. Am văzut ce activităţi comune avem, ce idei frumoase au ceilalţi şi cu ce probleme ne confruntăm fiecare din noi, atât personal, cât şi ca asociaţie.

A doua zi, de dimineaţă am avut parte de o prezentare puţin mai ştiinţifică, din partea unui psiholog : doamna Egle Laumenskaite. Chiar dacă tema era strict „Educaţia integrală”, după ce am lămurit câteva concepte esenţiale legate de educaţie, ce înseamnă ea la nivel de individ/persoană, am discutat şi câteva concepte creştine. Am definit iubirea ca fiind o relaţie/relaţionare şi nu un sentiment abstract, de faptul că Dumnezeu – sub formă a trei persoane care relaţionează – este iubire, iar această iubire totală şi necondiţionată, faţă de noi, că persoane unice , este esenţa credinţei creştine. Dincolo de un curriculum vitae, de abilităţile şi faptele noastre, în faţa Lui suntem persoane unice după imaginea şi asemănarea lui Dumnezeu; persoane pentru care Dumnezeu L-a trimis pe Fiul Său pentru a revela cu totul dragostea Sa pentru noi – pentru tine, pentru mine, pentru valoarea unică pe care fiecare o are. Şi această iubire e provocarea la care e chemat fiecare creştin în mod constant: să relaţioneze mereu cu ceilalţi, privind la valoare lui ca persoană unică şi importantă.

A fost important ca în cadrul unor grupuri mai mici să dezbatem, prin prisma celor spuse, câteva idei despre educaţia integrală (aşa cum erau prezentate în documentul creat de JECI-MIEC în 2004 pe această temă). După-masa am făcut o dezbatere pe baza câtorva lucruri discutate până atunci – m-au surprins că unele lucruri clare din punct de vedere al învăţăturii bisericii erau totuşi puse în îndoială, că nu cunoaştem suficient de bine credinţa noastră, dar şi că uneori eram de acord cu aceleaşi lucruri esenţiale deşi ne susţineam fermi poziţia de da sau nu. Totuşi, cel mai important a fost faptul că am reuşit să ne apropiem între noi cu toate diferenţele existenţe, iar ziua a doua s-a terminat cu o seară interculturală, în care am avut posibilitatea să ne prezentăm ţara, cultura ei, dar şi să aducem câteva mâncăruri specifice. Raluca şi Lory s-au îmbrăcat în costum naţional, Maria a cântat la chitară un cântec de muzică populară, am adus şi noi pufuleţi, ciocolată de casă, slănină, vin şi tot felul de bunătăţi româneşti. Mai greu e să va explic câte bunătăţi am mâncat din ceea ce au adus celelalte ţări, câte dansuri noi şi specifice am învăţat; toate acestea ne-au transformat şi acesta seară într-o mare sărbătoare interculturală.

Părintele Chris Mccoy, ajuns încă cu o zi înainte din Marea Britanie, a fost cel care a început ce-a de a treia zi despre „Învăţătura Bisericii Catolice despre educaţia integrală”. Biserică ne pune în faţă pe Cristos, singurul şi cel mai bun model de persoană cu o educaţie integră. A-L urma pe Cristos în toate aspectele este elementul necesar şi suficient pentru a ne dezvolta complet, pentru ca să avem parte de o educaţie integră. Întăriţi de aceste cuvinte, am petrecut după-masa în Kaunas, unde târgul întins pe străzile centrale, cu tarabe, muzică şi aglomeraţie, ne reamintea că 11 martie e o zi de sărbătoare pentru Lituania: ziua independenţei (una din cele două). Am vizitat oraşul, am mâncat pizza, şi am mai petrecut o seară de cântec, dans şi voie bună. Nu ştiu celălalt microbuz cum era, dar la întoarcere spre Bristonas, în al nostru se cânta non stop, în toate limbile, toate genurile – o atmosferă frumoasă, parcă eram o familie!

A patra zi ne-a adus în faţa domnului Vygantas Malinauskas, sub îndrumarea căruia am făcut analiza diferitelor concepte specifice educaţiei integrale. A fost interesant să comparăm documente care tratau acelaşi subiect, dar sub aspecte diferite, în perioade diferite. Am discutat pe baza a două 2 subiecte: egalitatea între sexe în societatea de azi (şi în biserică) şi posibilitatea creării (educării) unei societăţi ideale. După-masa am discutat puţin despre educaţia formală, informală şi nonformală şi cât este de important să existe un echilibru între cele trei.  Fiecare dintre noi am prezentat apoi sistemul educaţional din ţara noastră (a fost o provocare pentru că eu nu eram la curent cu schimbările de ultima oră date de minister în România), punctele lui forte, dar şi probleme şi lipsurile pe care le-am observat.

Provocarea zilei a constat în încercarea de a crea un sistem educaţional perfect: ne-am împărţit pe echipe şi am început brainstormingul. Am luat problema în serios, dar a fost prea puţin timp şi ca să ne dezmeticim, aşa că după 45 de minute care au zburat fără să observăm, am putut doar să prezentăm câteva idei de pornire. Totuşi, părintele Chris ne-a făcut seară interesantă şi amuzantă (folosindu-se de talentul lui tipic, am avut parte de un spectacol de umor englezesc genial) dar şi profundă, făcându-ne să continuăm să sperăm, să luptăm, să încercăm să construim şi să dezvoltăm un sistem educaţional care să promoveze o educaţie integră pentru fiecare persoană a societăţii.

În ultima zi am tras o linie sub tot ce am făcut, încercând să tragem concluziile: ce am învăţat aici, ce vom face mai departe, atât individual cât şi ca şi asociaţie, cum promovăm mai departe acest concept atât de important.

Cu toţii am simţit că tot ceea ce am început acolo nu s-a sfârşit, ci va continua în săptămânile ce urmează, când vom duce mai departe tot ce am învăţat în aceste zile. Liturghia din prima duminică a postului a marcat finalul colocviului şi îmbrăţişările de rămas bun.

A fost o experienţă frumoasă, să fim toţi împreună, din atâtea părţi ale lumii, cu gânduri atât de diferite, dar cu un unic scop – ne-am rugat împreună (am uitat să menţionez rugăciunile de dimineaţă şi seară), am lucrat împreună dezbătând subiecte atât de vitale, de-am jucat şi ne-am simţit bine. Apoi am pornit spre casă îmbogăţiţi fiecare cu experienţa, ideile şi cultura celorlalţi, pentru a pune aduce la îndeplinire acelaşi ideal: o educaţie integrală.

Noi, cei 7 tineri din delegaţia României, am mai făcut câteva opriri: Riga, Varşovia şi Cracovia ne-au primit cu braţele deschise, pentru a le explora frumuseţea.

Alina Călin

*** IMPRESII***

Participarea la Colocviul “Integral Education and Christian Faith”, din 8-14 martie 2011, Kaunas, Lituania a fost o experienţǎ de învǎţare extraordinarǎ. Tematica abordatǎ a fost de interes pentru mine încǎ de la început, fiind vorba despre un construct nou privit din perspectivǎ creştinǎ. Voi puncta în continuare câteva aspecte care mi s-au pǎrut relevante în urma acestei experienţe. În primul rând, locaţia aleasǎ cu ajutorul colegilor lituanieni a fost foarte potrivitǎ în vederea desfǎşurǎrii colocviului, oferind participanţilor, pe lângǎ sesiunile de lucru, posibilitatea de a se bucura de plimbǎrile de pe marginea râului lângǎ care era amplasat complexul, de bǎile sǎrate de la spa-ul din localitate sau de pârtia de schi, la fel, situatǎ în apropiere. În al doilea rând, programul colocviului a permis o bunǎ îmbinare a sesiunilor de lucru cu programe de rugǎciune şi activitǎţi de socializare. În al treilea rând, referitor la sesiunile de lucru, am fost foarte plǎcut impresionatǎ de calitatea discuţiilor purtate atât cu cei pe care i-am audiat, cât şi cu ceilalţi participanţi. Un aspect de care sunt foarte entuziasmatǎ şi care a contribuit în mare parte la crearea unei experienţe de învǎţare veritabile pentru mine a fost faptul cǎ am luat parte la elaborarea declaraţiei finale, declaraţie care sper sǎ producǎ un impact în lumea educaţiei şi sǎ genereze o serie de schimbǎri. Nu în ultimul rând, am remarcat un fenomen care mi-a întǎrit ideea cǎ trǎim într-o lume în care barierele geografice au fost sparte de mult şi mai nou şi cele culturale, deoarece, la douǎ zile dupǎ ce am ajuns la Birstonas, participanţii stǎteau la masǎ foarte amestecaţi, nepermiţând ca potenţialele bariere lingvistice sǎ stea în calea purtǎrii unui dialog de calitate şi a transformǎrii acestui dialog într-o experienţǎ de învǎţare informalǎ nemaipomenitǎ. În fine, în urma colocviului am rǎmas cu impresia cǎ o colaborare la nivel internaţional pe diferite domenii de interes este posibilǎ doar cu participare activǎ din partea celor interesaţi. Astfel, un prim pas a fost fǎcut, în sensul în care un grup de tineri s-au întâlnit şi au stabilit în aceastǎ scurtǎ perioadǎ de timp o mulţime de relaţii care pot constitui “platforma” pe care viitoare proiecte vor putea fi desfǎşurate.

Raluca Diana Szekely

*******

În primul rând, mă bucur că a, avut ocazia de a participa la acest colocviu în Lituania. De când am primit telefonul cu propunerea cu plecarea am fost foarte entuziasmată. Într-adevăr a fost o nouă provocare pentru mine şi o oportunitate de a-mi contura cunoştinţele mai bine şi de afla altele noi. Pe lângă faptul că, acum am o mulţime de prieteni, am avut ocazia să vizitez şi câteva locuri deosebite. Sincer recomand cu multă căldură această experienţă şi altor tineri, deoarece este o oportunitate de a exersa limba engleză, de a-ţi verifica cunoştinţele, de a le îmbunătăţi, de a lega noi prietenii.

Maria Moldovan

******

Plini de veselie şi pe acorduri de chitară, am pornit spre Lituania. După un drum lung, plin de peripeţii, am ajuns la Bristonas locul unde s-a ţinut anul acesta Colloquium-ul. Gazdă primitoare, casă minunată şi mâncarea foarte bună ne-a readus zâmbetul pe buze, deşi oboseala îşi spunea cuvântul. Încet timpul a trecut şi au ajuns, pe rând, tinerii din celelalte zece ţări care au participat la conferinţe. În ceea ce priveşte programul, consider că a fost unul foarte complex, încărcat, dar şi interesant. Am participat la sesiuni pe teme legate de educaţia formală, non-formală şi informală. În două cuvinte despre educaţia integrală. Din program au făcut parte şi diverse jocuri, cântece şi dansuri. Am avut parte şi de „binecuvântate” momente de pauză în care fie ne-am odihnit, fie ne-am plimbat pe lângă râu, am participat la diverse evenimente , am cântat, fie am mers la Kaunas. O adevărată provocare şi experienţă de viaţă a fost faptul că am petrecut aproape o săptămână alături de tineri din toată Europa. Am aflat lucruri despre cultura, tradiţiile, istoria şi limba acestora, nu doar în timpul programului şi a cursurilor, ci şi la evenimente gen Intercultural Night sau jocuri de societate. A fost o săptămână plină asupra căreia trebuie să reflectez mult. Informaţiile primite sunt utile şi mă bucur că am reuşit să iau şi notiţe. Şi totuşi, de ce mi-am dorit să particip? Din nenumărate motive: voiam să călătoresc, să-mi fac prieteni noi, să învăţ multe lucruri, să descopăr aspecte ale vieţii pe care înainte nu le cunoşteam. A fost un mod potrivit şi pentru a-mi verifica cunoştinţele în ceea ce priveşte limba engleză. Acum am înţeles şi mai bine rolul cunoaşterii unei limbi cu răspândire internaţională. Per ansamblu, am rămas cu o impresie foarte bună asupra a tot ceea ce însemnat Colloquium-ul de la Bristonas. Oamenii pe care i-am întâlnit, informaţiile primite îmi vor rămâne mereu în amintire. Sunt o adevărată lecţie de viaţă întrucât de la tinerii prezenţi acolo am învăţat multe lucruri, iar în ceea ce priveşte informaţiile este o vorbă: „un om informat este un om bogat.”

Lorena Pastor

*******

Acum câteva zile a luat sfârşit sesiunea teologică cu tema „Integral Education and Christian Faith”. Am participat la acest colocviu alături de încă 25 de tineri veniţi din 11 ţări din Europa. La această întâlnire am avut ocazia să învăţ mai multe despre ce înseamnă educaţia integrală, să-mi clarific noţiunile pe care le aveam despre acest concept şi să înţeleg care este poziţia Bisericii cu privire la acest subiect. Împreună cu ceilalţi participanţi, punând ideile cap la cap, am reuşit să găsim câteva modalităţi de a pune în aplicare ceea ce am învăţat despre educaţia integrală.

Sunt atâtea lucruri pe care le dobândim în urma unei întâlniri de acest gen – experienţe de viaţă, cunoştinţe noi din varii domenii, prieteni, ne ajută chiar şi să ne îmbunătăţim abilităţile de comunicare şi relaţionare cu cei din jurul nostru; ceea ce m-a impresionat puţin a fost posibilitatea de a ne exprima opiniile fiecare dintre noi, fiind trataţi cu respect de către ceilalţi participanţi, indiferent dacă erau sau nu de acord cu opiniile împărtăşite…

Sunt extrem de recunoscătoare că mi s-a oferit oportunitatea de a participa la acest Colocviu european.

Laura Sopon

********

”Integral Education and Christian Faith” a fost tema propusă pentru colocviul organizat de JECI-MIEC în Lituania la care am participat împreună cu delegația din România. La prima vedere pare o temă destul de ușoară, dar ulterior când încerci să intri în profunzimea acestor cuvinte stai să te întrebi oare ce vrea să transmită? Ce anume este educația integrală? Prin ce se defineşte ea? Am aplicat-o oare în viaţa mea? Astfel au luat naştere o multitudine de întrebări la care motorul de căutare Google nu reuşea să răspundă, fapt care m-a determinat să particip la această întâlnire pentru a reuşi să îmi clarific toate acestea întrebări. Am pornit la drum în după masa zilei de 5 martie, iar după mai bine de 24 de ore am ajuns in capitala Lituaniei, Vilnius. Programul a început în seara zilei de marţi, printr-o seară informală în care am avut ocazia de a întâlni şi cunoaşte restul participanţilor din Franţa, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Spania şi Ucraina. În zilele care au urmat am luat parte la diverse sesiuni având ca teme: Credinţa creştină şi învăţătura Biserici Catolice (Mr. Benas Ulevicius); Educaţia integrală ( Dr. Ms.Egle Laumenskaite ); Educaţia integrală predată de Biserica Catolică (father Chris Mccoy); Analiza diferenţelor dintre conceptele care definesc educaţia integrală (Mr. Vygantas Malinauskas). Toate aceste sesiuni precum şi activităţile practice la care am participat au reuşit să clarifice anumite întrebări pe care le aveam înainte de participarea la acest Colloquim. Serile se desfăşurau într-o atmosferă mai relaxantă având ocazia de a cunoaşte celelalte asociaţii prezente şi totodată şi ţările din care provin aceştia. Zilele au trecut în grabă, şi fără să ne dăm seama am revenit pe meleagurile româneşti cu dorinţa şi speranţa de a aplica şi de a transmite ceea ce am învăţat în această săptămână departe de casă. Mulţumesc celor care au făcut posibilă această întâlnire, precum şi bunului Dumnezeu care ne-a permis ca în aceste două săptămâni să reflectăm mai mult asupra credinţei creştine şi a educaţiei integrale.

Raluca Fernea