Cu scopul de a crea în urbea clujeană un spaţiu de reflecţie pe teme patristice şi filozofice, cu un caracter intercultural, pluridisciplinar şi multiconfesional, s-au organizat o serie de conferințe pe teme patristice. În luna Aprilie au avut loc două astfel de conferințe organizate de Universitatea Babeș-Balyoi (Facultatea de Teologie Greco – Catolică, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Facultatea de Istorie și Filosofie și Facultatea de Litere) în colaborare cu Institutul de Studii Patristice „Augustinianum”(Roma/Italy). Acestea au fost susținute în incinta Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca în data de 24 Aprile, în Aula Nicolae Ivan, respectiv în Aula Teofil Herineanu, în data de 25 aprilie. AGRU şi ASTRU Cluj s-au implicat în organizarea şi promovarea evenimentului.
Subiectul primei conferințe a fost despre Paideia (educația tinerilor) din perspectiva Sf. Ioan Gură de Aur. Conferința a fost susţinută de profesorul Gian Franco Saba, Doctor al Institutului de Studii Patristice “Augustinianum” (Roma), actualmente profesor de Patrologie al Facultăţii Pontificale de Teologie din Sardinia.Ca și punct de referință acesta a luat dialogul dintre Sf. Ioan Gură de aur și Libanius despre Paideia (educația ideală). Discuția se referă la formarea preoților, dar totodată oferă o idee despre formarea creștină a tinerilor ca formă de cateheză. În acea vreme (secolul VI) în Antiohia existau schimbări culturale majore, iar Sf. Ioan Gură de aur a văzut nevoia de sintetizare a Creștinismului și Culturii prin această cateheză. Perspectiva sa era aceea că sufletul nostru, ființa noastră, a fost pusă într-o structură socială, așa încât pentru a trăi o viață bună avem nevoie să înțelegem această structură așa cum se găsește în perioada în care trăim.
A doua conferință a prezentat tema Politicii din perspectiva Sf. Augustin. Această conferință a fost susținută se profesorul Robert Dodaro, Decanul Institutului de Studii Patristice Augustinianum. Accentul a fost pus pe ultimele trei scrisori ale Sfântului Augustin trimise guvernatorului Macedonius, despre pedeapsa capitală. Era la ordinea zilei ca episcopii să scrie guvernatorilor în special în aceste privințe, dar aceste scrisori aveau ceva particular – Sf. Augustin își exprima punctul de vedere, dar avea încredere în învățătura și logica guvernatorului, folosindu-se de perspective din învățături pe care orice guvernator le cunoștea în acel timp, și în același timp învățături biblice, pe care orice guvernator, ca și Creștin le cunoaște, lăsându-l astfel pe el să ia deciziile pe care le considera corecte. Guvernatorii cunoșteau și citeau mult despre justiție, cumpătare, curaj, pricepere; la acestea Sf. Augustin adaugă Credința, Speranța și Caritatea. El se referă, de asemenea, la faptul că omenirea care este marcată de păcatul originar, este incapabilă de a face un act de justețe, așadar, chiar dacă vede legitimitate în regula pedepsei capitale subliniază faptul că nici un judecător uman nu poate înțelege când o asemenea propoziție este potrivită din moment ce judecata noastră este întunecată de păcat.
