Vineri, 14 iunie 2013, a avut loc dezbaterea ”România religioasă și socială. Lumi separate?”, una dintr-un șir de dezbateri ce vor urma în cadrul proiectului România 2050. Evenimentul a fost organizat de INTER (Institutul român de studii inter-ortodoxe, inter-confesionale și inter-religioase), împreună cu Fundația Konrad Adenauer.
La această conferință au participat invitați din spectrul religios și academic, precum IPS Andrei Andreicuț – Mitropolitul Clujului, pr. Mihai Todea – vicar general al Eparhiei de Cluj-Gherla şi delegat al PS Florentin Crihălmeanu, pr. Nicolae Anușcă – președintele Caritas România, pastorul Szegedi László Tamás, prim vicar general al Episcopiei Reformate, Gerhard Kruip (Universitatea din Mainz), pastor Paul Kluge (Germania), lector Călin Săplăcan la Facultatea de Teologie Greco-Catolică, și lector Radu Preda la Facultate de Teologie Ortodoxă şi coordonatorul acestei dezbateri.
În introducere, directorul Fundației Konrad Adenauer la București, Sven-Joachim Irmer, a adresat îndemnul de a rămâne inconfortabili pentru cei din jurul nostru, atunci când vine vorba de a ne exprima gândurile. De asemenea, IPS Andrei Andreicuț a cuvântat despre importanța introducerii lui Cristos în viața noastră, atât politică, cât și socială și a atras atenția că deși trebuie să fim făpturi noi, trecutul nu ni-l putem uita, astfel e important să ni-l asumăm pentru a putea merge mai departe. Și nu în ultimul rând, Radu Preda a expus coordonatele acestui proiect, precum și importanța acestei dezbateri în ce privește oferirea unei imagini a cadrului lărgit a societății noastre de azi.
Prima temă dezbătută s-a intitulat ”De ce și pentru ce un cuvânt social? Din experiența germană a Bisericilor”, prezentată de Gerhard Kruip de la Universitatea Mainz. A fost expus programul aplicat în Germania, după modelul nord-american, sub forma unui proces consultativ între Biserica Catolică și cea Evanghelică, ce avea scopul de a crea o punte de legătură între societate și biserică, și de a oferi o imagine de ansamblu asupra situației în care se afla țara. Discuțiile iscate pe această temă au fost dintre cele mai interesante, fiind expuse păreri despre implementarea unui astfel de program și în România, dar și despre actuala situație a României în ce privește accesarea de fonduri europene.
După pauza ce a urmat acestei prime discuții, dl. lector Radu Preda (Facultatea de Teologie Ortodoxă), a vorbit în jurul temei ”Majoritar credincioși – majoritar corupți? Ce indică statistica? Probleme, conflicte, întrebări”. Discuțiile au fost centrate pe cele 2 paradoxuri din societatea românească, pe care le-a menționat Radu Preda în cadrul discursului său: primul paradox – procesul de dezinstituționalizare a bisericii/ a actului religios, și al doilea paradox – țară majoritar creștină cu un grad ridicat de corupție. S-au discutat posibile soluții pentru aceste probleme, și s-a subliniat nevoia de luare de poziție din partea bisericii, în sensul că biserica trebuie să fie un model de anticorupție și de asemenea, trebuie să facă posibilă desfășurarea activității politice într-un cadru moral-religios neprofanat.
Prânzul a avut loc la Restaurant Piramida, de lângă Casa Universitarilor. După acesta, a urmat discursul d-lui lector Călin Săplăcan, de la Facultatea de Teologie Greco-Catolică, cu tema ”Gândesc Bisericile în perspectivă altfel decât numai escatologic? Imaginea socială a credinței.” Discuțiile s-au conturat în jurul unor semne de întrebare ridicate de dl. Săplăcan: care este rolul Bisericii în societate? Ce trebuie să facem noi ca creștini? Cum ne asumăm identitatea de creștini?
În final, Pastorul Paul Kluge (Germania), prin discursul său despre ”Biserica, un partener critic. De ce trebuie ea să se implice în politică”, a evidențiat, prin exemple biblice, implicarea Bisericii în chestiunile politice de atunci. Ultima discuție a vizat această temă, precum și tema expusă de pr. Nicolae Anușcă (președintele Caritas România) – ”Vocea socială a Bisericilor. Cultura dialogului și frontul comun”. Părintele a subliniat că Bisericii îi revine rolul de ”promotor al dreptății sociale”. De asemenea, Biserica trebuie să-și asume rolul de a vorbii în numele săracilor, căci ea este ”vocea celor săraci”. Ca și puncte de reflecție, pr. Anușcă a precizat nevoia de întreprindere și inițiativă, de luptă pentru diminuarea sărăciei și de promovare a bogăției; nevoia de schimbare a modului de viziune asupra sărăciei și a săracilor.
În sală au fost prezenți și tineri studenți ai facultăților de teologie din cadrul UBB şi tineri din asociațiile de tineret ASTRU Cluj şi ASCOR Cluj. Dezbaterea nu s-a încheiat cu o listă de lucruri de aplicat, cât mai degrabă cu invitația de a reflecta asupra celor discutate, de a cerceta mai îndeaproape realitatea în care trăim, precum și de a oferi o imagine de ansamblu a unei mici părți din problemele cu care se confruntă societatea românească actuală.
Ana-Maria Socaciu