
Dragi astriști,
ne pregătim de marea Sărbătoare a Adeziunii ce va avea loc duminică, 8 decembrie. Este un moment deosebit în care membrii Acțiunii Catolice din toate părțile lumii ascultă chemarea de a fi „acum”-ul lui Dumnezeu, stele care să strălucească în nopțile altor tineri, așa cum Sfântul Părinte ne îndeamnă, în exortația sa, Christus Vivit. Pentru că vorbim de o sărbătoare, Liturghia nu poate lipsi din cadrul acestei ceremonii, ea fiind „banchetul” la care Dumnezeu ne cheamă să participăm, unde ne oferă tot ce avem nevoie pentru a ieși apoi din biserică și a ne începe misiunea încredințată de el. Acest eveniment nu este despre primirea unor tricouri și semnarea unor hârtii, ci este ocazia de a descoperi un grup cu aceleași idealuri și principii, o „familie spirituală”, care ne primește cu brațele deschise.
Acest moment al adeziunii este și un moment în care ne amintim tot ce a fost frumos în anii anteriori, ne analizăm din punct de vedere al implicării, vedem ce putem îmbunătăți și reluăm sau începem misiunea cu forțe noi. Luna decembrie este, în general, o lună în care privim la anul care a trecut, ne gândim la toate amintirile pe care ni le-am creat. În această perioadă de pregătire pentru Sărbătoarea Nașterii Domnului, Dumnezeu vrea ca noi să oferim toate aceste momente frumoase, împreună cu toate suferințele prin care am trecut și să Îl lăsăm să ne transforme și să ne arate planul Lui pentru anul care ne stă în față. Este important ca de la un an la altul, pe măsură ce ne reînnoim adeziunea, să simțim că am crescut, că ceva în interiorul nostru este altfel. În acest sens, considerăm de mare valoare cuvintele Papei Francisc: „A creşte înseamnă a păstra şi a alimenta lucrurile cele mai preţioase pe care ţi le dăruieşte tinereţea, dar în acelaşi timp înseamnă a fi deschişi în a curăţa ceea ce nu este bun şi de a primi noi daruri de la Dumnezeu, care te cheamă să dezvolţi ceea ce are valoare” (Christus Vivit 161).
Reînnoim adeziunea în fiecare an pentru a fi conștienți de importanța acestui angajament. Suntem chemați să nu fim doar membri cu numele, ci membri activi, dispuși să continue misiunea ce le-a fost dată la început sau, după caz, să își asume această misiune.
Adeziunea este momentul potrivit în care putem să ne punem întrebări precum acestea: Cum ar fi viața mea dacă aș conștientiza în fiecare moment că fac parte din ASTRU? Cum ar fi grupul din care fac parte dacă aș conștientiza în fiecare moment că sunt membru ASTRU? sau chiar mai mult: Cum s-ar transforma societatea dacă în fiecare moment aș conștientiza că fac parte din ASTRU?
Vă încurajăm și anul acesta să veniți cu idei, să puneți întrebări, să nu vă fie teamă să fiți curioși, să ieșiți din zona voastră de confort. Dumnezeu nu vă vrea plictisiți. A pus în voi niște daruri, niște talente, o scânteie pe care nu trebuie să o lăsați să se stingă. Descoperiți care sunt acele lucruri care vă împlinesc, care vă pasionează. Cu ajutorul Domnului, sperăm să fim aici pentru voi pentru a vă ajuta să vă găsiți drumul, să vă descoperiți pe voi înșivă printr-un act de dăruire. Să aveți mereu încredere în Dumnezeu și în inima voastră și să vă rugați atunci când nu știți încotro să mergeți.
Dorim să redăm mai jos un fragment dintr-un document scris cu mulți ani în urmă, dar care este valabil și în prezent:
A fi astrist înseamnă a avea putința să devii desăvârșit, să devii un apostol, să răspândești în jur lumină și fericire. Poți fi creștin – chiar și fără a fi astrist. Așa spun mulți. Da! Poți să fii un creștin în felul tău, dar nu poți fi creștin întreg, fără a avea conștiința că ești o parte dintr-un tot.
Pentru a-și îndeplini misiunea încredințată de Dumnezeu în societate, astristul se bizuiește ca în cadrul asociației să se perfecționeze în tripla sa calitate de om, de creștin și de profesionist.
Ca viitor profesionist astristul urăște mediocritatea: el vrea să fie în profesiunea sa fruntaș. Nu se poate resemna să devină un medic ca toți medicii, un profesor ca toți profesorii, un muncitor ca toți muncitorii, un inginer ca toți inginerii; el se simte obligat să se distingă pentru a face cinste lui Hristos și ASTRU-lui și pentru ca să reverse cât mai multă lumină și binefacere în jurul său. Astristul, elev, student sau muncitor se pregătește serios pentru viață. (Îndreptări astriste, ASTRU Cluj, 1947)