În 18  ianuarie, tinerii parohiei Sf. Anton Dej, ne-am întâlnit pentru a medita asupra ecumenismului şi a mişcarii ecumenice. Am pornit împreuna câteva discuţii plecând de la Scrisoarea întâi a sfântului apostol Paul către Corinteni (1,1-17), cu tema “Oare a fost Cristos împărţit?”. Am realizat ca Dumnezeu e doar Unul, şi de aceea ar trebui şi noi oamenii şi credincioşii să fim uniţi, pentru a crede în El.

Fiecare dintre noi trebuie sa ne implicăm în această unitate a creştinilor, aşa că ne-am propus să ne gândim la activităţi concrete şi la ce putem face noi personal în acest sens, dar şi la ce s-ar mai putea face pentru o mai bună comunicare şi armonie între diferitele confesiuni. Ne-am împarţit în 2 grupuri, pentru a avea opinii cât mai multe şi diverse.

Astfel, după ce am pus în comun tot ceea ce am discutat în grupuri, am constatat că în primul rând este credinţa,  rugăciunea pentru unitatea tuturor creştinilor şi speranţa. Apoi ar fi un mod bun de a arăta deschiderea şi disponibilitatea în a-i accepta pe ceilalţi ca fiind egali, atât deschiderea a cât mai multor centre care să ofere ajutor şi sprijin nevoiaşilor şi celor care au diverse probleme, cât şi integrarea în Biserică a celor fără speranţă, a celor care nu mai cred. Ca grup, putem organiza întâlniri cu alţi tineri de alte confesiuni,  să facem acte de caritate, să oferim ajutor oricui care are nevoie.

Noi, fiecare, putem să ne rugăm pentru oamenii din jurul nostru, să nu-i criticăm pe ceilalţi, să-i aceptăm şi să-i preţuim pe ceilalţi pentru ceea ce sunt, să fim deschişi şi să nu scoatem în evidenţă numai părţile negative care ne împiedică să fim mai uniţi, mai buni unii cu alţii şi mai respectuoşi, acesta fiind exemplul pe care îl oferim societăţii, şi care poate fi un pas mic spre marea unitate creştinilor.

Ioana Pegulescu